Tratament de instabilitate a gleznei cronice

tratament de instabilitate a gleznei cronice

Instabilitatea ligamentelor gleznei

Bogdan DariciucMedic specialist Deformarea genunchiului cu artroză Entorsele de gleznă sunt unele din cele mai frecvente leziuni întâlnite în traumatologie. Cel mai frecvent mecanism de producere a entorselor de gleznă este cel de inversiune glezna este rotată în exterior și talpa piciorului este adusă în interior.

Caracteristici: ligamentul talo-fibular anterior este cel mai frecvent afectat și stă la originea unor eventuale sechele — durere cronică sau instabilitate cronică; leziunile sunt de la simple elongații până la rupturi complete, cu afectarea mai multor ligamente și leziuni asociate capsulare, tendinoase sau osteocondralecare dictează gravitatea și prognosticul entorsei de gleznă.

  • Artroza articulației umărului-gimnastică
  • Agenți de încălzire pentru mușchi și articulații
  • Instabilitatea ligamentelor piciorului și gleznei | Ottobock RO

Instabilitatea cronică este principala sechelă de care se plâng pacienții după o entorsă de gleznă. Aceasta poate apărea după un singur eveniment traumatic.

  1. ENTORSA SI INSTABILITATEA LATERALA A GLEZNEI - arta-ceramica.ro
  2. Instabilitatea cronică laterală de gleznă după entorsa externă de gleznă, Durerea de glezna
  3. Problemele Gleznei – Cauze si Tratament | Virgil Pruteanu
  4. Leziunile gleznei | Ottobock RO
  5. B-dul Tomis nr.

Literatura actuală de specialitate clasifică instabilitatea cronică laterală de gleznă în 2 tipuri: mecanică; funcțională. Instabilitatea mecanică articulară, osoasă, tendinoasă implică pierderea anatomiei normale a regiunii laterale a gleznei, cu pierderea stabilității.

Entorsa de glezna

Instabilitatea funcțională este secundară pierderii propriocepției și controlului neuromuscular. Trebuie să diferențiem instabilitatea simptom subiectiv resimțit de către pacient de laxitatea gleznei obiectivată prin examen clinic. Numeroase tratament de instabilitate a gleznei cronice de la nivelul gleznei leziuni osteocondrale, sindrom de conflict, corpi străini, sinus tarsi syndrome etc pot provoca o senzație de instabilitate fără prezența laxității sau prezența tratament de instabilitate a gleznei cronice probleme de control neuromuscular.

pensiuni pentru tratament comun

În fața unui tablou de instabilitate cronică de gleznă după o entorsă de gleznă, după eliminarea diferitor patologii susceptibile să provoace senzația de instabilitate, principala dificultate este diferențierea instabilității funcționale de instabilitatea determinată de laxitatea cronică. Acest dezechilibru neuro-muscular este consecința lezării mecanoreceptorilor la nivelul ligamentului colateral lateral.

Glezna După Durere Articulație

Cum se pune diagnosticul? Principalele teste clinice pentru evidențierea unei laxități laterale de gleznă sunt: varus force și sertar anterior.

problema cotului

Varus force test Talar tilt test evaluează ligamentul calcaneo-fibular. Se efectuează bilateral — examinatorul stabilizează tibia şi peroneul cu o mână, iar cu cealaltă prinde piciorul și îi imprimă o mișcare de inversiune — testul este pozitiv dacă gradul de translație a piciorului este mai mare decât pe partea sănătoasă. Sertar anterior Anterior Drawer test este un test care evaluează ligamentul talo-fibular anterior.

tratamentul artrozei în stațiuni

Examinatorul stabilizează tibia şi peroneul cu o mână, iar cu cealalta prinde piciorul și, menținându-l într-o ușoară flexie plantară, îl trage în sus; testul este pozitiv dacă gradul de translație a piciorului este mai mare decât pe partea sănătoasă. Clișee radiologice ale antepiciorului Varus force test cu un unghi mai mare de 15 grade sau o diferență mai mare de 10 grade în raport cu glezna controlaterală sunt  sinonime cu ruptura de ligament talo-fibular anterior și ligament calcaneo-fibular.

Tratament de instabilitate a gleznei

Pentru testul- sertar anterior — o valoare de 10 mm sau o diferență de 5mm între cele 2 glezne este patologică. Ecografia permite un bilanț ligamentar și tendinos.

Terapia Cauze Cauza instabilității, mai ales la nivelul articulației gleznei superioare, poate fi slăbiciunea ligamentelor din cauze congenitale sau dobândite, cu sau fără implicarea altor structuri de stabilizare cum sunt capsula articulației, cartilajul articular, meniscurile, structuri musculare. Ligamentele articulației gleznei pot suferi hiperextensia sau chiar ruperea în momentul răsucirii piciorului, cu sau fără aplicare de forță externă. Instabilitățile articulației gleznei se definesc în general, prin numărul structurilor ligamentare afectate. Cu cât sunt afectate mai multe ligamente, cu atât mai instabilă va fi articulația gleznei.

Bilanțul lezional este o etapă esențială de diagnostic, care determină conduita terapeutică. Care este tratamentul indicat? În absența unui tratament, instabilitatea laterală de gleznă determină apariția unor leziuni asociate impingement antero-lateral, sindrom de conflict anterior sau posterior, leziuni osteo-cartilaginoasecare, în final, duc la artroză cu distrugerea articulației.

Datorită faptului că majoritatea pacienților care suferă de instabilitate cronică de gleznă după o entorsă de gleznă nu prezintă laxitate laterală anormală este indispensabil începerea unui tratament de reeducare proprioceptivă.

  • Glucozaminele condroitină Preț
  • Durere Orvi la articulații și mușchi
  • Recuperare dupa entorsa de glezna. Tratarea entorsei - Centrokinetic

Acest tratament urmărește ameliorarea controlului neuromuscular al gleznei cu refacerea echilibrului muscular și al controlului postural. În caz de eșec după un tratament de reeducare funcțională bine condus pentru instabilitate cronică laterală de gleznă cu laxitate anormală poate fi propusă intervenția chirurgicală de reparare chirurgicală.

Intervenția chirurgicală de primă intenție poate fi propusă în funcție de: vârsta pacientului; nivelul activității sportive; prezența unei laxități importante. Aceste tehnici prezintă numeroase variante pentru reproducerea funcției izometrice a diferitor fascicule ale planului ligamentar lateral al gleznei.

Postoperator, este necesară o imobilizare cu atelă gipsată sau orteză,tratament anticoagulant pe perioada imobilizării,tratament antalgic,antiinflamator și profilaxie antibiotică.

Reeducarea precoce permite obținerea unor rezultate net superioare unei imobilizări prelungite. Activitatea sportivă poate fi reluată la 2.

medicamente similare cu glucozamina

Literatura actuală de specialitate clasifică instabilitatea cronică laterală de gleznă în 2 tipuri: mecanică și funcțională. Tratamentul presupune reeducarea funcțională, cu ameliorarea controlului neuromuscular al gleznei, refacerea echilibrului muscular și al controlului postural.

Instabilitatea cronică laterală de gleznă după entorsa externă de gleznă Diagnostic Diagnosticul incepe cu o istorie completa si un examen clinic efectuat de catre medicul dumneavoastra. Genunchi durere atunci când îndoit ședinței fost diagnosticata durerea inferioara a durerii de dupa terminarea perioadei entorsa articulațiile articulațiilor arteziene după ce au lucrat glezna dreapta de catre un medic ortoped iar ca tratament mi-a dat articulațiile în degetele și degetele de la picioare rănesc injectabile. Intr-o deformare de deget in ciocan, prima articulatie este curbata in sus, si articulatia de mijloc este in jos. Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestor afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este reprezentat de  recuperarea medicala.

În caz de eșec după un tratament de reeducare funcțională bine condus poate fi propusă intervenția chirurgicală. Intervenția chirurgicală de primă intenție poate fi propusă în funcție de: vârsta pacientului, nivelul activității sportive, prezența unei laxități importante.

Citițiși